Asociatia Industriei de Protectia Plantelor din Romania

AIPROM

Asociatia Industriei de Protectia Plantelor din Romania (AIPROM) are ca scop promovarea utilizarii responsabile a produselor pentru protectia plantelor in contextul agriculturii durabile, care combina respectul pentru sanatatea oamenilor cu grija pentru un mediu sanatos, satifacand totodata cererea pentru produsele agricole.

Lobbying Activity

Response to Sustainable use of pesticides – revision of the EU rules

21 Jul 2020

Foaia de parcurs concluzionează că SUD ar trebui consolidată, desi Comisia Europeana a aratat că aplicarea, implementarea și aplicarea normelor actuale este diferita de la tara la tara. In aceste conditii este mult mai realist si efectiv să fie aplicate masuri pentru o mai bună punere în aplicare a normelor actuale, si nu sa fie create o legislație nouă. Sa nu uitam ca conceptul general pentru SUD, Regulamentul 1107/2009, Regulamentul privind controalele oficiale și Regulamentul MRL fac parte dintr-un pachet coerent de măsuri care impun ca toate pesticidele sa aiba utilizări sigure, ca utilizările autorizate ale pesticidelor sa nu aiba impact inacceptabil asupra sănătății umane sau asupra mediului, orice reziduuri din alimente și furaje sa se încadrează în MRL stabilite cu marje de siguranță foarte mari si ca pesticidele sa fie utilizate ca ultimă soluție, si numai atunci când este necesar. Raportul REFIT al Comisiei Europene cu privire la Regulamentele 1107/2009 și MRL a constatat că nivelul de protecție este deja ridicat, ca a crescut și ca se va îmbunătăți până în 2025; ponderea substanțelor active cu risc ridicat este de doar 2%, ceea ce va scădea din cauza măsurilor existente. AIPROM apreciaza initiativele de optimizare a implementarii Directivei de Utilizare Durabila, si de intensificare a aplicarii gestionarii integrate a bolilor si daunatorilor dar credem ca orice schimbare trebuie precedata de un studiu de impact bazat pe dovezi clare si masurabile. Impactul obiectivelor propuse de Strategia F2F nu a fost evaluat si nu exista evidente ca se bazeaza pe dovezi clare de tip cauză - efect. Toti ne dorim să vedem o agricultură mai durabilă, îmbunătățirea biodiversității, securitatea alimentară și bunăstarea economică pentru fermieri, în timp ce bugetul PAC este diminuat. Propunerile trebuie să fie evaluate din punct de vedere ecologic dar și economic pentru a informa corect legiuitorii. Pe de alta parte nu este clar ce dovezi justifică reducerea utilizării și a riscului pesticidelor care conțin substanțe active deja aprobate ca sigure pentru utilizare. Nu au fost prezentate dovezile pentru care deodata s-a apreciat aceste pesticide deja autorizate reprezinta un risc inacceptabil pentru sănătatea umană sau o problemă semnificativă pentru biodiversitate. Nu a fost comensurat impactul in comparatie cu multi alti factori care favorizeaza poluarea si toxicitatea mediului pentru sanatatea umana. Un alt aspect care ne preocupa este legat de faptul ca nicaieri nu exista o explicatie pentru stabilirea obiectivelor si a rezultatelor scontate daca se ating aceste obiective, a consecințelor lor pozitive și negative. Reducerea utilizarii pesticidelor va influenta fara discutie sistemul de producere a hranei in Uniunea Europeana dar si in restul lumii dacă politicile UE împiedică accesul pe piață al micilor proprietari din zonele cu presiune ridicată a dăunătorilor și a bolilor? Pornind de la afirmatia ca „O reducere a utilizării și a riscului pesticidelor chimice s-ar putea traduce în unele beneficii pentru sănătatea publică și beneficii asociate pentru productivitatea lucrătorilor și reducerea concediilor medicale și a costurilor medicale” dorim sa subliniem faptul ca in prezent pesticidele cu efecte inacceptabile asupra sănătății nu sunt permise. Deci afirmatia nu face decat sa mute in viitor niste beneficii necuantificate si care deja au fost atinse. Fara indoiala ca vor apare riscuri suplimentare ca de exemplu, incertitudinea cu privire la capacitatea UE de a controla micotoxinele sau specii și plante invazive noi. Acestea pot cauza probleme de sanatate pentru oameni, dar si pierderi de recolta sau productie redusa. O alta afirmatie „impactul pozitiv preconizat asupra mediului asupra biodiversității, calității apei și solului” iar nu tine cont de faptul ca utilizarea PPP nu este permisa dacă există un risc inacceptabil pentru mediu.
Read full response

Response to Farm to Fork Strategy

4 Mar 2020

Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România (AIPROM) apreciazǎ iniţiativa Comisiei Europene de a lansa strategia Green Deal și Farm-Fork pentru întregul lanț agroalimentar. Asociaţia noastrǎ sprijină fermierii și producția, si ia in considerare abordarea propusă pentru abordarea crizei climatice. Agricultorii au fost puternic afectați de schimbările climatice și deţinem know-how care sǎ îi ajute să se adapteze. Pentru a îmbunătăți cu adevărat durabilitatea, este necesară o evaluare atentă a deciziilor bazate pe dovezi stiinţifice, nu pe presiunea unor grupuri de forţǎ, de orice culoare ar fi acestea. Produsele de protecție a plantelor (PPP) vor fi o caracteristică a acordului ecologic și sperăm la o discuție bine motivată, bazată pe știință, axată pe un set limitat de instrumente de politică pentru a evita o fragmentare a normelor în diferite legislații. De asemenea, dorim să insistăm asupra necesității de a accelera inovația pentru provocările viitoare. Este necesar să se realizeze un echilibru fin între măsurile de atenuare a schimbărilor climatice și asigurarea continuării producției alimentare sigure. În condițiile unei schimbări climatice, fermierii vor avea nevoie de instrumente mai inovatoare pentru a controla noile amenințări provenite de la s-a angajat pe deplin să contribuie într-un mod constructiv la discuția privind acordul ecologic european și alaturi de celelalte asociatii din industrie, vom evalua angajarea noastra pentru a sprijini agenda Comisiei, în special în domeniile economiei circulare, investiții în cercetare și dezvoltare pentru modalități mai ecologice de a proteja culturile și formarea finală -utilizatorii produselor noastre pentru a se asigura că sunt utilizate corect și numai atunci când este necesar. Legislatia UE impune ca produsele de protectia plantelor sa fie vândute numai acolo unde nu există efecte nocive asupra oamenilor și niciun impact inacceptabil asupra mediului și sa fie utilizate numai atunci când este nevoie. În ciuda existenței acestor măsuri de siguranță, vedem preocupările societății asociate cu pesticidele și evaluam disponibilitatea Comisiei de a reduce riscul. Asociatia noastra are date certe cu privire la consumul scazut de PPP in tara noastra, la jumatate fata de media europeana si in aceste conditii, nu suntem de acord cu reducerea utilizarii egalitariste a utilizarii de produse de protectia plantelor. Comisia trebuie sa faca o analiza stiintifica bine fundamentata pe date certe statistice si sa nu impuna unilateral procente de reducere a utilizarii de produse de protectie. Cu toate că acest lucru va fi foarte dificil pentru noi, apreciem ca utilizarea indicatorului de risc armonizat 1 poate fi o modalitate rezonabilă de a măsura reducerea pericolelor pesticidelor utilizate atât în mod organic cât și în cele convenționale agricultură. Orice propunere de ținte HRI ar trebui să utilizeze un nivel de referință realizat din indicele mediu în perioada 2014-2017. Transmitem Comisiei Europene propunerea de a lua în considerare adăugarea unui indicator care să măsoare și consecințele cu care se vor confrunta agricultorii dacă nu sunt aduse la timp soluții alternative pe piață. Considerăm că producția ecologică are un rol de jucat în diversitatea de sisteme agricole pe care le apărăm. Cu toate acestea, este important de reținut că există compromisuri ecologice legate de o creștere a agriculturii ecologice, care ar trebui luate în considerare. Acestea includ un volum global crescut de utilizare a pesticidelor utilizate in agricultura organica în Europa, deoarece unele produse utilizate în mod obișnuit în agricultura organică trebuie să fie aplicate în cantități mult mai mari decât alternativele chimice, este nevoie de mai mult teren agricol pentru a menține același nivel de productivitate și mai multe emisii de gaze cu efect de seră. Considerăm că este necesară o abordare cu adevărat holistică pentru a echilibra aceste tensiuni și a realiza acțiunile climatice necesare.
Read full response